Archive for February, 2011

February 28, 2011

Panna Cotta

Week-end-ul trecut mi-a fost poftă de ceva uşor şi dulce aşa că am decis să fac panna cotta. E un desert italienesc pe bază de frişcă, extrem de uşor de făcut. Tot ce necesită e frişcă (vegetală-am folosit un pachet de 500 ml), zahăr (cam 100 de grame), puţin lapte şi un pliculeţ de gelatină.  Gelatina se amestecă cu laptele şi se lasă cam 10 minute. În acest timp se încălzesc frişca împreună cu zahărul. Nu se lasă să fiarbă, doar se încălzesc bine până se topeşte zahărul, iar apoi se adaugă laptele cu gelatina. Se mai ţine pe foc, amestecând bine, 2-3 minute iar apoi se trage de-o parte şi se pune în recipientele preferate. Eu le-am făcut stil budincă-în poza de mai sus e varianta raw, înainte de fi pusă în frigider peste noapte. Recomand vase din silicon dacă vreţi să puteţi răsturna panna cotta în farfurie şi să o decoraţi. La cele din aluminiu nu funcţioneză faza aşa că am mâncat direct din bol, cu dulceaţă şi fructe deasupra. Gustul nu a fost afectat. 😛

Advertisements
February 13, 2011

Tiramisu

Parte din challenge-ul lunii februarie (şi anume încercat reţete din bucătăria italienească) am făcut săptămână trecută tiramisu. What can I say, I’m a sucker for sweet stuff. Povestea prăjiturii e destul de amuzantă, fiind folosită de damele de companie şi clienţii acestora ca revigorant, datorită conţinutului de cafea. Un fel de Red Bull al epocii. Pentru a fi cât mai fidelă reţetei originale am folosit pişcoturi pe post de blat, nu pandişpan (sorry Jamie Oliver). Un lucru de remarcat e că toate rețetele exagerează în ceea ce privește cantitatea ingredientelor. 500 de grame de pișcoturi și de mascarpone e enorm, pentru un tort “sănătos” e nevoie doar de 350-400g.

Așadar, ingredientele pe care le-am folosit sunt următoarele:

  • un pachet de pișcoturi de 400 de grame
  • 2 cutii de mascarpone.  Am combinat două mărci, una italienească care a costat 10-11 lei cutia și o alta românească, făcută la Brașov. Prima era cremoasă, dulce (cu gust de urdă) și mai fermă. Cea românească era ceva mai lichidă și sărată.
  • 3 ouă (albușurile separate de gălbenușuri)
  • 120 de grame de zahăr
  • 600 de ml de cafea făcută la ibric (1 linguriță de cafea la 100 de ml de apă).  N-am folosit nici măcar un sfert din cafea așa că 200 ml sunt mai mult decât suficienți.
  • cacao pentru pudrat

De reținut e faptul că Tiramisu e un desert asamblat mai mult decât gătit. Aveți nevoie de un mixer pentru a bate gălbenușurile cu jumătate din zahăr (compoziția 1).

Separat, albușurile se bat spumă cu un praf de sare. În această compoziție se adaugă brânza mascarpone și restul de zahăr și se mixează până când devine pufoasă (compoziția 2).  Compoziția 2 se amestecă cu prima cu ajutorul unei spatule și gata crema.

Pișcoturile se așează pe o tavă și se însiropează cu cafeaua. Apoi se acoperă cu crema de brânză și se pudrează cu cacao. Se repetă procedura până se termină crema și pișcoturile-la mine a fost un tort cu 3 straturi. Se dă la frigider (peste noapte) și se mănâncă cu plăcere a 2-a zi. 😀

February 7, 2011

Cum se decojeşte o rodie

Ah rodia. Un super fruct considerat aducător de noroc (mai ales consumat de Revelion). Problema este că îţi dă dureri de cap în momentul în care încerci să o decojeşti. Sâmburii sunt încorsetaţi în coajă iar sucul roşu pătează orice. Cum procedăm?

Cea mai simplă metodă este următoarea: rodia se taie în două. Va curge puţin suc aşa că atenţie. Se ia una din jumătăţi şi se scufundă într-un vas cu apă (caldă, să avem grijă şi de mâini). Cu grijă, folosind degetele, începem să îndepărtăm seminţele din coajă. Fiind sub apă avem avantajul că nu stropeşte iar seminţele vor cădea la fund. În câteva minute ar trebui să mai avem doar coaja goală în mână si un vas plin cu seminţe de rodie. Like so:

February 6, 2011

Fettuccine Alfredo

Ok, avem 500 g de paste de casă. Ce facem cu ele? M-am gândit la Fettuccine Alfredo, o rețetă clasică de paste cu sos alb, din parmezan și unt. Pe Wiki găsiți povestea completă, destul de interesantă. Pastele fiind făcute deja, tot ce trebuie încropit e sosul alb. În care intră așa:

  • mujdei din 6 căței de usturoi sau niște usturoi granulat, pentru aromă
  • 2 linguri de unt
  • 4 linguri de smântână
  • un strop de lapte
  • 3 linguri parmezan
  • piper

Se pun ingredientele într-un vas înalt (sau chiar într-un ibric) si se fierb împreună cam 5-7 minute până se formează sosul. Deși inițial metoda folosită era “adaugă pastele peste sos” am procedat invers (sosul l-am turnat peste pastele puse deja în farfurie) și a ieșit genial-o minunăție cremoasă!. Deasupra am pus puțină boia pentru contrast și am descoperit că la gust merg de minune cu pastă de ardei iute.

February 2, 2011

Paste de casă

Unul din planurile pe care le am pentru acest an este să fac cât mai multe lucruri acasă. Pe lângă asta, am început o provocare constând în a găti în fiecare lună reţete clasice, specifice marilor bucătării ale lumii. Vor fi cam 5-6 reţete pe lună iar luna februarie este dedicată bucătăriei italieneşti. Cele două planuri s-au combinat de minute când m-am hotărât să fac paste de casă. Nu mi-a venit să cred cât de simplu e şi ce bine ies. Tot ce trebuie este:

  • făină
  • ouă (câte unul la fiecare 100 g de făină)
  • sare (după gust)

Am căutat un aparat de făcut paste şi l-am găsit în două locuri, cu preţuri cuprinse între 58 lei (Carrefour) şi 70 de lei (ceva magazin de oale din centrul Clujului). Cu siguranţă te ajută mult la procesul laborios de întindere şi tăiere a aluatului. Dar în acest experiment am folosit doar un sucitor şi un cuţit. Pentru că se poate. Am folosit 300g de făină şi 3 ouă. Au ieşit 500 g de paste, suficient pentru ca 3 adulţi flămânzi să mănânce de cină sau pentru 2 adulţi să mănânce de cină şi să rămână suficient pentru prânzul de a 2-a zi.

Am încercat metoda de chef, adică un “munte” de făină cu un crater în mijloc, în care să torn ouăle. Asta renunţând la un vas şi folosind direct masa. Complete fail! Primele două ouă au rezistat eroic dar al 3-lea a dat startul insubordonării, începând să curgă ba în stânga, da în dreapta. Deci recomand să faceţi aluatul într-un vas de sticlă/plastic pentru a evita accidente nefericite. Va ieşi foarte sfărâmicios la început dar frământaţi în continuare (eventual adăugaţi puţină apă) până se leagă. Ar trebui să fie foarte galben şi fin. Se dă la frigider cam o oră înainte de a-l întinde.

Am împărţit aluatul în 4 părţi pentru a-l putea întinde mai bine. Trebuie să fie cât mai subţire cu putinţă, aproape ca o foaie de hârtie (am mai lucrat ceva la  cel din poza de mai sus). Apoi am luat un cuţit şi am început să tai aluatul-puţin mai gros pentru că urmăream să obţin fettuccine. Se repetă procesul de încă 3 ori până tot aluatul este întins şi tăiat. Se poate observa că pastele au început deja să se usuce pe margine aşa că e timpul să fie aruncate în apă clocotită. No mercy! De observat că, fiind proaspete, timpul de fierbere este mult redus.

That’s it! 😀