Archive for January, 2011

January 31, 2011

Cum se mănâncă mango

Fiindcă micul tutorial despre litchi s-a dovedit a fi un succes, m-am gândit că ar prinde bine să continui seria mini tutorialelor despre fructe exotice.  Astazi despre mango, un alt fruct tropical deosebit de parfumat. Coaja este de obicei verde spre roşie, cu cât mai roşie cu atât este mai copt fructul. La atingere trebuie să fie ferm, exact ca o pară sănătoasă şi fără lovituri sau pete maronii. Gustul este foarte dulce, o combinaţie între măr, portocală şi…pătrunjel (da, nici mie nu mi-a venit sa cred).

Cel mai uşor mod de a-l consuma este în coajă, tăindu-i un mic capac din partea superioară şi inferioară, astfel încât fructul să poata fi aşezat exact ca în imaginea de mai sus. Apoi se taie felii în jurul sâmburelului (asemănător cu cel de piersică) iar bucăţile obţinute se creastează astfel încât, împingând fructul în afară, să rezulte o formă vag asemănătoare cu ţepii unui arici. Desigur, se poate şi decoji dar e mai distractiv să-l mănânci direct din coajă.

Advertisements
January 23, 2011

Cum se mănâncă litchi

Sau lychee. Sunt fructe tropicale originare din China dar care se cultivă şi în Africa de Sud (de unde le-a importat Auchan) sau în Statele Unite (mai ales în Hawaii şi Florida). Sunt foarte parfumate (lucru care se pierde la variantele conservate) cu un gust dulce-acrişor. Coaja este tare şi acoperită cu “ţepi” dar destul de subţire. Se crestează la fel ca o portocală (nu prea adânc pentru a nu tăia miezul) şi se îndepărteză pentru a ajunge la fructul zemos (singura parte comestibilă).

Rămâne un sâmbure gigant care nu se consumă (fiind otrăvitor) dar care se poate planta. Din câte am citit este destul de probabil să se dezvolte într-un copac dar va da fructe după mai bine de 5 ani, ceea ce nu ştiu dacă merită. Litchi se găsesc în comerţ la un preţ de ~ 10 lei/kg dar, fiind foarte uşoare, acel kilogram se traduce în destul de multe fructe. 🙂

January 20, 2011

Piccadilly Pies&Wine

Adresă: Str. I.M. Klein 23
Pe hartă: Piccadilly Pies&Wine
Telefon: 0757 802 680
Website: www.piccadilly-bistro-cluj.ro
.

Duminică ne-am făcut încălzirea pentru ieşitul în oraş cu o vizită la Piccadilly Pies&Wine. Am auzit de restaurant (pardon, bistro) cam acum un an, când un coleg îmi povestea cu încântare cât de mult i-a plăcut locul şi cum a devorat o plăcintă cu dovlecel (nu zucchini cum scrie pe site-ul lor, la traducerea în română).  Ţin minte că i-am căutat pe net dar tot ce aveau atunci era o pagină de Facebook. Mă bucur să văd că între timp au lansat un site, chiar dacă “galerie foto” e scris greşit şi necorectat de săptămâni iar unele secţiuni nu conţin informaţii.

După cum ziceam, am ajuns acolo duminică seară. Locul e mult mai mare decât mă aşteptam, fiind 2 săli: prima cu mese, bucătar şi o vitrină cu plăcintele de vânzare iar a doua cu mese, bar şi baie. La prima, a 2-a şi ultima vedere cred că cel mai mult mi-a plăcut tapetul. Vorbesc serios, arată extrem de bine şi m-a făcut să visez la o zi de privit eşantioane. 😛 În rest, ziduri de cărămidă pline cu sticle de vin, candelabre aspectuoase şi veşnic prezenta plasmă. Acum, pe cât de mare era locul pe atât de pustiu. În afară de chelneri, mai erau 2 persoane în tot restaurantul. Din fericire, nu noi, altfel chiar m-aş fi simţit prost. A venit rapid o domnişoară care ne-a lăsat 2 meniuri: unul de o pagină pentru mâncare iar al 2-lea, de 9 pagini, pentru băuturi. Apoi a venit după un minut şi jumătate să ia comanda.  Am luat ce mi-a făcut cu ochiul, beef&gorgonzola pie. Adică asta:

Beef and gorgonzola pie

Beef and gorgonzola pie

A fost ok dar combinaţia de arome nu era cea la care mă aşteptam, mi-ar fi plăcut ceva sărat dar ardeiul folosit a făcut totul foarte dulce.  De ţinut minte pe viitor. Am completat cu un pahar de vin alb Tamari din Argentina şi la desert am mers pe rich walnut pie, o plăcintă absolut demenţială cu nuci şi curmale. Deşi vroiam să încerc crema catalană, pe care plănuiesc să o prepar în curând, această a doua alegere a fost cât se poate de delicioasă.

Rich walnut pie

Acum să vorbim şi despre ce nu mi-a plăcut. Nu mi-a plăcut că e al 100-lea local în care intri şi cineva vine să-ţi ia comanda literalmente la un minut după ce ţi-a pus meniul pe masă. Nu am memorie fotografică şi, fiind femeie, nici nu mă decid aşa de uşor. Iar în momentul în care vezi că cineva e cu nasul în meniu, mai lasă-l 2 minute să se decidă. Nu mi-a plăcut că la primul lucru pe care l-am comandat mi s-a spus “încă n-am făcut”.  Cum ar fi sunat: “aţi dori să aşteptaţi până e gata?”. Nu mi-a plăcut că sosierele puse pe masă erau murdare de sos şi aproape goale (ambele). Apoi sunt sticlele de vin de pe fiecare masă, folosite drept suport pentru lumânări. Foarte romantic şi drăguţ, doar că nu a venit nimeni să le aprindă cât timp am stat acolo şi nici nu păreau să fi fost curăţate recent. Apropo de curăţenie, nu am apreciat nici murdăria de pe masă respectiv de pe podea (surprinzător, toaleta era ok).  Şi nici berea servită în pahar de apă/whisky şi preţul de 12 lei pe un pahar de vin plin pe 1/3.

Overall am o părere neutră despre Piccadilly Pies&Wine. Nu m-a lăsat cu gura căscată dar nici nu sunt indignată până peste poate (deşi aşa sună). Ar fi interesant de vizitat din nou peste câteva luni să văd dacă s-a schimbat ceva.

Notă: E posibil ca preţurile din meniul de pe site să nu mai fie de actualitate.

January 9, 2011

Ardei umpluti cu branza

Unul dintre aperitivele pe care le-am facut de Revelion. Usor si vegetarian in marea de prajeli, carnati si mezeluri din fiecare an. Original trebuia sa fie cu andive dar nu mi-au placut cum aratau asa ca am improvizat. 🙂 Pur si simplu, 3-4 ardei grasi se taie in doua si se curata de seminte.

Pentru pasta de branza am folosit o jumatate de cutie de branza Philadelphia (100 g), 150 ml de smantana si 200 g de telemea razalita. Putin ardei rosu tocat marunt, piper (daca va place super spicy, ca mie) si marar completeaza reteta. Se poate folosi un mixer daca se vrea o textura super cremoasa dar eu am amestecat doar cu o lingura.

January 7, 2011

Fructele Goji

Fiindcă am observat că destul de multă lume ajunge aici căutând informaţii despre fructele goji m-am gândit să tratez mai pe larg acest subiect.

Fructele goji sunt originare din Asia, în prezent cele mai mari culturi fiind în China, Mongolia şi Tibet. Se vând, de obicei, sub formă de fructe uscate, arătând ca nişte măceşe, gustul fiind dulceag şi asemănător cu smochinele. Fructele goji sunt folosite de peste 6000 de ani în medicina tradiţională asiatică, considerându-se că efectele benefice asupra sănătăţii se datorează conţinutului ridicat de antioxidanţi.

Sunt folosite în principal pentru:

  • Prevenirea îmbătrânirii
  • Întărirea sistemului imunitar
  • Întărirea vederii
  • Îmbunătăţirea circulaţiei
  • Protejarea ficatului

Efectul fructelor goji asupra sănătăţii a fost testat prin 2 studii clinice. Unul dintre acestea, realizat în 1994 în China a demonstrat că 79 de bolnavi de cancer au răspuns mai bine la tratament după ce fructele goji au fost adăugate regimului lor.

În Cluj se găsesc de vânzare la magazinele bio (gen Casa Bio, dar există un stand cu produse naturiste şi la Iulius Mall), la diferite gramaje (un borcan de 250g costă 35 de lei), iar site-ul distribuitorului în România este următorul: http://goji.ro

Sănătate!

January 6, 2011

Cupcakes

Se da urmatorul task: sa miroasa toata casa a briose pe cand vine boyfriend acasa. Se pune mixerul la treaba cu urmatoarele ingrediente:  200 g zahar, 1 pachet de unt (din 2 cate se vor folosi la final :p), 4 oua (trebuie sa incep sa cumpar oua la bucata, de fiecare data cand gatesc ceva raman vreo 2 de rezerva) si o jumatate de cana de lapte-cam 100 ml. Am turnat si restul de rom pe care-l mai aveam prin casa acolo-cam 50 ml sau o sticluta de genul celor servite pe avion-but shhh. 😛

Separat se combina solidele, adica faina-200 g, cacao (daca vrem sa fie chocolatey goodness) si praful de copt. Am pus un plic, au iesit ok dar as fi vrut sa le vad crescand ceva mai mult. Asa ca as incerca un plic si jumatate de praf de copt pe viitor.

Combinam tot si lasam mixerul sa-si faca treaba pana cand mixtura se leaga (nu trebuie mai mult de 4 minute). Dupa cum se poate vedea mai sus, am mers pe varianta chocolatey goodness. Can’t help it. :”> Am ales formele de hartie deoarece mi se pare ca merge mai rapid decat cu o forma din silicon/metal cu 6-8 bucati si, in plus, mi-e frica ca apoi sa nu pot scoate briosele din forma.

In timp ce briosele se coc (la mine a durat 15 minute pe foc mediu), trecem la glazura, care va sustine toate ideile noastre de decorare. Intr-un vas mediu se fierb 250 ml lapte impreuna cu 5 linguri de faina. Trebuie amestecat continuu pentru a nu se prinde de fund, amestecul ingrosandu-se destul de repede. Acum e momentul sa se adauge aroma preferata (rom-pentru a intari gustul brioselor, vanilie, lamaie, etc). Se lasa la racit iar separat se bate bine 1 pachet de unt (al doilea :P) si 200-250 de zahar. Am folosit granulat dar scutiti-va de un chin si mergeti pe varianta zahar pudra. Ca de obicei, se adauga si amestecul initial la cel de unt+zahar si se bate pana cand e atat de pufos incat poate zbura.

Last step: go wild! 😀 Am folosit o spatula de silicon pentru a decora briosele cu glazura si restul sunt fulgi de migdale, sprinkles, zahar colorat (albastru si portocaliu-care a iesit galben) respectiv fulgi de nuca de cocos (verzi-se gasesc la Kaufland).